{"id":4781,"date":"2026-05-29T13:34:04","date_gmt":"2026-05-29T13:34:04","guid":{"rendered":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/?page_id=4781"},"modified":"2026-05-29T13:36:10","modified_gmt":"2026-05-29T13:36:10","slug":"viata-doctorului-fogolyan-kristof","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/hu\/istoria\/viata-doctorului-fogolyan-kristof\/","title":{"rendered":"Fogoly\u00e1n Krist\u00f3f doktor \u00e9lete"},"content":{"rendered":"
\n\t
\n\t\t
\n\t\t\t

\"\"Dr. Fogoly\u00e1n Krist\u00f3f s-a n\u0103scut la Sf\u00e2ntu Gheorghe, pe 3 iunie 1878. P\u0103rin\u0163ii i-au fost secui armeni catolici. Tat\u0103l lui a purtat de asemenea prenumele de Krist\u00f3f (1836-1922) \u015fi a fost unul dintre cei opt copii ai familiei armene care a ajuns din Ludu\u015f \u00een Secuime, iar \u00een aceast\u0103 calitate a devenit comerciant \u00eenst\u0103rit \u00een Sf\u00e2ntu Gheorghe. So\u0163ia lui – de asemenea secuianc\u0103 armean\u0103 – Fej\u00e9r M\u00e1ria Roz\u00e1lia (1835-1917) din T\u00e2rgu Secuiesc, era fiica lui Fej\u00e9r Luk\u00e1cs (1815-1888) care a colaborat la \u00eenfiin\u0163area „Spitalului Rudolf”.<\/p>\n

Copilul Krist\u00f3f a absolvit \u015fcoala elementar\u0103 \u00een ora\u015ful natal, iar apoi a continuat la Liceul de Stat din Sibiu pentru a-\u015fi \u00eensu\u015fi bine \u015fi limba german\u0103. \u00cen acela\u015fi timp nu s-a rupt nici de colegii de \u015fcoal\u0103 din Sf\u00e2ntu Gheorghe. Acest fapt este dovedit de fotografia orchestrei Colegiului Sz\u00e9kely Mik\u00f3, f\u0103cut\u0103 \u00een 1895, pe care poate fi v\u0103zut \u015fi el (\u015fez\u00e2nd, cu violoncel) printre membrii orchestrei.<\/p>\n

La Facultatea de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Ferencz J\u00f3zsef din Cluj s-a \u00eenscris cu diploma de bacalaureat av\u00e2nd calificativul bine, pe care a ob\u0163inut-o \u00een data de 26 iunie 1896. Timp de zece semestre consecutive a fost student s\u00e2rguincios la \u015ftiin\u0163e medicale. Examenele preliminare la \u015ftiin\u0163ele naturale le-a trecut la sf\u00e2r\u015fitul primului an, \u00een timp ce examenul par\u0163ial final l-a dat la sf\u00e2r\u015fitul anului doi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Potrivit cutumei din acea vreme, \u00een timpul semestrului \u015fase s-a prezentat la serviciul militar voluntar \u015fi \u015fi-a satisf\u0103cut prima parte a serviciului militar voluntar de un an la regimentul imperial de v\u00e2n\u0103tori cu garnizoana la Viena. De-a lungul semestrelor nou\u0103 \u015fi zece, \u00een scopul preg\u0103tirii practice – \u00eenc\u0103 \u00een calitate de student – a func\u0163ionat ca practicant voluntar. \u00cencep\u00e2nd din 1 iunie 1901, dup\u0103 ob\u0163inerea absolutoriului, \u00een calitate de medic rezident a fost numit stagiar la clinica medical\u0103 de c\u0103tre ministrul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului public.<\/p>\n

Diploma de chirurg \u015fi-a ob\u0163inut-o \u00een 1901 la Cluj, iar la 1 martie 1902 i-a fost conferit titlul de doctor medic. Despre aceasta lu\u0103m cuno\u015ftin\u0163\u0103 din telegrama concis\u0103 care se afl\u0103 \u00een l\u0103s\u0103m\u00e2ntul familiei: „S\u00e2mb\u0103t\u0103 voi fi promovat doctor, Krist\u00f3f”. La Cluj a mai r\u0103mas \u00eenc\u0103 un an, iar la Clinica de Chirurgie din Cluj \u015fi-a dat examenul de specialitate \u00een chirurgie, respectiv de medic operator.<\/p>\n

Dup\u0103 aceasta a plecat \u00een Germania \u00een c\u0103l\u0103torie de studii, pe parcursul c\u0103reia s-a str\u0103duit s\u0103-\u015fi l\u0103rgeasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele pe l\u00e2ng\u0103 numero\u015fi profesori de renume mondial. La Berlin, ca extern \u00een clinica lui Althausen a studiat obstetrica \u015fi \u00een acela\u015fi timp a frecventat \u015fi clinicile particulare ale lui Magherort \u015fi D\u00fcrsen, unde \u015fi-a \u00eensu\u015fit de asemenea chestiunile de actualitate \u00een obstetric\u0103 \u015fi ginecologie. De aici s-a dus la Dresda, unde, \u00een Institutul Regal pentru Preg\u0103tirea Moa\u015felor a terminat cursul de mamo\u015f la profesorul Leopold. Aici \u015fi-a \u00eembog\u0103\u0163it de asemenea \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele de histologie \u015fi de laborator. Ulterior, de la Landau a \u00eenv\u0103\u0163at citoscopia, iar de la Josef \u015fi de la Lassar dermatologia \u015fi venerologia. L\u00e2ng\u0103 Bergmann s-a ocupat de chirurgie, iar la Heubnert a \u00eenv\u0103\u0163at pediatria \u015fi totodat\u0103 \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte \u015fi tehnica intuba\u0163iei laringiene.<\/p>\n

\u00cen 1904 s-a re\u00eentors \u00een Ungaria \u015fi s-a angajat pe post de medic chirurg la Kecskem\u00e9t. Aici a primit invita\u0163ia spitalului – \u00een acea vreme denumit Ferencz J\u00f3zsef – din Sf\u00e2ntu Gheorghe, pe care onor\u00e2nd-o, la \u00eenceputul anului 1906 s-a \u00eentors acas\u0103. Ca prim pas a aranjat o sal\u0103 de opera\u0163ie desp\u0103r\u0163ind printr-un perete sala de pansamente existent\u0103 \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere mai mare \u015fi una mai mic\u0103. Prima a devenit sala de opera\u0163ie, iar cea din urm\u0103 sala de pansamente. \u00cen acela\u015fi an a schimbat ferestrele mici ale spitalului cu ferestre mai mari.<\/p>\n

\u00cen 1907 Daday, \u00een calitate de director al spitalului – probabil c\u0103 \u015fi la insisten\u0163ele lui Fogoly\u00e1n, creator \u015fi constructor entuziast care a umblat \u015fi \u00een Occident – a propus ca dob\u00e2nzile funda\u0163iei familiei Groeder, ce constituia proprietatea comitatului Trei Scaune, s\u0103 fie alocate dezvolt\u0103rii \u015fi moderniz\u0103rii spitalului. Aceast\u0103 propunere a fost acceptat\u0103 de cei competen\u0163i, care au pus la dispozi\u0163ia spitalului 3000 de coroane. Din aceast\u0103 sum\u0103 1347 de coroane au fost alocate pe achizi\u0163ionarea de instrumente, iar din 1140 de coroane s-a cump\u0103rat o mas\u0103 modern\u0103 de opera\u0163ie. \u00cen 1909 baronul Groeder \u015fi-a dat consim\u0163\u0103m\u00e2ntul ca din funda\u0163ie, pentru alte 2000 de coroane, s\u0103 fie cump\u0103rat \u015fi un aparat R\u00f6ntgen, care a fost instalat \u00een 1910. Tot \u00een anul 1909 a fost realizat\u0103 \u015fi poarta principal\u0103 a spitalului, acum de pe strad\u0103, \u00eens\u0103 p\u0103str\u00e2nd \u015fi intrarea original\u0103 din curte. Tot \u00een acel an este executat\u0103 \u015fi introducerea electricit\u0103\u0163ii care a fost solicitat\u0103 \u00een 1907.<\/p>\n

\u00cen acea vreme spitalul era at\u00e2t de supraaglomerat \u00eenc\u00e2t a trebuit s\u0103 se extind\u0103. Extinderea a putut fi rezolvat\u0103 doar prin desfiin\u0163area locuin\u0163ei existent\u0103 \u00een spital a directorului medic primar, iar pe partea sudic\u0103 a cl\u0103dirii – cea cu vedere spre strada Spitalului de ast\u0103zi – a fost ridicat\u0103 o cl\u0103dire f\u0103r\u0103 etaj, care a devenit locuin\u0163a directorului medic primar \u00een func\u0163iune. Din aceasta, printr-o u\u015f\u0103 de leg\u0103tur\u0103 medicul putea trece – \u00een cazurile urgente – \u00een spital. Aici s-a mutat \u015fi Fogoly\u00e1n Krist\u00f3f cu familia dup\u0103 ce – ulterior demision\u0103rii lui Daday \u00een 1911 – el a devenit directorul spitalului, ba mai mult, \u00eencep\u00e2nd de atunci s-a achitat \u015fi de sarcinile medicului or\u0103\u015fenesc de s\u0103n\u0103tate public\u0103.<\/p>\n

Fa\u0163\u0103 de anii de p\u00e2n\u0103 atunci, prin solidarizarea lui Daday \u015fi Fogoly\u00e1n, spitalul a trecut printr-o dezvoltare vertiginoas\u0103. Din p\u0103cate, nici a\u015fa nu a putut \u0163ine pasul cu cerin\u0163ele \u00een cre\u015ftere. Spitalul care a fost construit \u00een 1853 s-a dovedit a fi ne\u00eenc\u0103p\u0103tor, din care pricin\u0103, din \u00eens\u0103rcinarea comitatului, doctorul Fogoly\u00e1n s-a deplasat \u00een capital\u0103 (la Budapesta), pentru a ob\u0163ine de la ministrul de interne aprobarea construirii unui nou spital.<\/p>\n

Drumul \u00een capital\u0103 a fost \u00eencoronat cu succes. Lucr\u0103rile de proiectare au fost \u00eencredin\u0163ate lui K\u00f3s K\u00e1roly, cel care a proiectat \u015fi Muzeul Na\u0163ional Secuiesc. \u00centre cei doi oameni cu suflete \u00eenrudite s-a \u0163esut de aici \u00eencolo o prietenie pe via\u0163\u0103, fapt dovedit \u015fi de scrisoarea datat\u0103 cu cincizeci de ani dup\u0103 aceea. K\u00f3s K\u00e1roly scrie astfel despre aceast\u0103 misiune: „Comitatul (\u2026) din partea lui m-a invitat (\u00een scrisoare) ca \u00een asentiment cu doctorul Fogoly\u00e1n \u015fi pe baza programului conceput de acesta, s\u0103 realizez anteproiectul pavilioanelor spitalice\u015fti, amplasarea acestora pe teren \u015fi proiectul re\u0163elei adecvate de drumuri. Fa\u0163\u0103 de arhitect o cerin\u0163\u0103 important\u0103 a fost ca \u00een afar\u0103 de destina\u0163ie, complexul de construc\u0163ii s\u0103 redea spiritualitatea caracteristic\u0103 de edificare \u015fi de formare a ora\u015fului secuiesc \u015fi a poporului secuiesc”.<\/p>\n

Izbucnirea primului r\u0103zboi mondial a \u00eempiedicat din p\u0103cate construirea spitalului \u00een sistem de pavilioane, \u00eens\u0103 chiar \u015fi \u00een condi\u0163ii de r\u0103zboi s-a pus din gresie de \u0150rk\u0151 [Piatra de Veghe] funda\u0163ia cl\u0103dirii centrale \u015fi \u00een parte s-au executat c\u00e2teva cl\u0103diri mai mici, cum este morga (actuala cl\u0103dire a medicinii legale). \u00cen afar\u0103 de aceasta s-a mai construit „\u00een ro\u015fu” cl\u0103direa administrativ\u0103, care ulterior a fost demolat\u0103.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 conducerea spitalului, \u00een timpul r\u0103zboiului doctorul Fogoly\u00e1n a mai administrat \u015fi spitalul Crucii Ro\u015fii cu \u015fase sute de paturi. Drept recunoa\u015ftere a muncii sale i-a fost decernat\u0103 decora\u0163ia Crucea Ro\u015fie clasa a II-a.<\/p>\n

\u00centre anii 1918-1920, \u00een vremurile zbuciumate de tranzi\u0163ie el \u00eensu\u015fi a finan\u0163at func\u0163ionarea spitalului \u015fi chiar \u015fi mai t\u00e2rziu a ajutat mul\u0163i bolnavi s\u0103raci. De mai multe ori s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 pentru serviciile prestate nu a primit bani de la familiile cu mul\u0163i copii. Se zvone\u015fte c\u0103 bolnavii \u00eel numeau „\u00cengerul Alb”.<\/p>\n

Dezvoltarea re\u0163elei de ocrotire a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii din Sf\u00e2ntu Gheorghe din p\u0103cate ani de-a r\u00e2ndul a fost z\u0103d\u0103rnicit\u0103 de r\u0103zboi \u015fi de consecin\u0163ele acestuia. \u00cen timp ce \u00een ora\u015fele \u00eenvecinate, ca la Bra\u015fov \u015fi la Sighi\u015foara, a avut loc un proces de perfec\u0163ionare, spitalul din Sf\u00e2ntu Gheorghe a r\u0103mas un spital mixt, unde asisten\u0163a medical\u0103 de specialitate era acordat\u0103 bolnavilor doar din partea doctorului Fogoly\u00e1n. Asisten\u0163a medical\u0103 a bolnavilor ce nu aveau probleme chirurgicale \u015fi ginecologice intra \u00een competen\u0163a lui Csulak Samu, medicul secundar al spitalului.<\/p>\n

Mul\u0163umit\u0103 spiritului nelini\u015ftit creator al doctorului Fogoly\u00e1n, \u00een 1926 a fost construit unul dintre pavilioanele proiectate de K\u00f3s pentru boli contagioase \u015fi a fost finalizat\u0103 morga. A mai avut posibilitatea ca l\u00e2ng\u0103 vechea sal\u0103 de opera\u0163ii s\u0103 construiasc\u0103 o \u00eenc\u0103pere nou\u0103, care oarecum evoca deja o sal\u0103 modern\u0103 de opera\u0163ii, iar apoi cu aceasta s-a \u015fi \u00eentrerupt dezvoltarea spitalului care a r\u0103mas la nivelul spitalelor mici din provincie. \u00cencep\u00e2nd din 1923, i s-au revizuit anual cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi capacitatea profesional\u0103, iar apoi, \u00een 1935 a fost disponibilizat din pricina st\u0103p\u00e2nirii limbii la un nivel necorespunz\u0103tor. Activitatea \u015fi-a continuat-o \u00een maternitatea particular\u0103 amenajat\u0103 \u00een cele dou\u0103 camere ale casei situat\u0103 pe terenul Hutera \u00c1rp\u00e1d ce se \u00eentindea \u00eentre Bazar \u015fi casa b\u0103tr\u00e2nului Fogoly\u00e1n, pe care a cump\u0103rat-o fiicei sale, iar acolo putea \u015fi \u00een continuare s\u0103 se consacre profesiei sale. La data de 17 februarie 1936, prin ordinul ministrului a fost transferat ca medic primar la T\u00e2rgu Secuiesc, de unde la data de 1 aprilie 1936, temporar, a fost reinstalat din nou la Sf\u00e2ntu Gheorghe.<\/p>\n

Locul lui a fost preluat\u0103 de c\u0103tre Dr. Bidu Valer, care a condus spitalul timp de trei ani. A continuat construirea pavilionului central \u015fi chiar a reu\u015fit s\u0103-l pun\u0103 sub acoperi\u015f. Este adev\u0103rat c\u0103 nu conform proiectelor ini\u0163iale, ci i-a fost construit acoperi\u015ful acela plat – \u00eenvelit cu tabl\u0103 – pe care \u00eel poart\u0103 \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n

\u00cen 1940 devine din nou director Fogoly\u00e1n Krist\u00f3f, care continu\u0103 finalizarea pavilionului central. Desparte chirurgia \u015fi internele. Chirurgia func\u0163ioneaz\u0103 \u00een cl\u0103direa nou\u0103, iar sec\u0163ia obstetric\u0103 av\u00e2nd zece paturi, \u00een locuin\u0163a de odinioar\u0103 a directorului.<\/p>\n

Construc\u0163ia relansat\u0103 \u00een 1943 a spitalului a fost \u00eentrerupt\u0103 de trecerea prin Sf\u00e2ntu Gheorghe a celui de al doilea r\u0103zboi mondial, de\u015fi cl\u0103direa central\u0103 a ajuns aproape la faza util\u0103rii. Cei care s-au retras au l\u0103sat din p\u0103cate aproape doar cl\u0103direa goal\u0103 cu paturile de fier din ea.<\/p>\n

\u00centre timp, \u00een baza proiectelor arhitectului Hal\u00e1sz K\u00e1lm\u00e1n din Bra\u015fov \u015fi a sfaturilor ulterioare ale lui K\u00f3s K\u00e1roly, \u00een gr\u0103dina terenului Hutera doctorul Fogoly\u00e1n s-a apucat de construirea unui sanatoriu – privat – cu patru etaje. Acest plan din p\u0103cate nu a reu\u015fit s\u0103 \u015fi-l realizeze, deoarece toat\u0103 averea i-a fost na\u0163ionalizat\u0103 de c\u0103tre regimul comunist, iar ulterior, demol\u00e2nd chiar \u015fi cl\u0103direa situat\u0103 \u00een fa\u0163a acestuia, l-a transformat \u00een oficiu de administra\u0163ie public\u0103, \u00eempreun\u0103 cu cl\u0103direa care fusese destinat\u0103 sanatoriului cu patru etaje.<\/p>\n

Din 1945, p\u00e2n\u0103 la na\u0163ionalizarea intervenit\u0103 \u00een 1948, medicul \u015fef de sec\u0163ie va fi Dr. Fogoly\u00e1n Mikl\u00f3s, fiul s\u0103u \u00eentors acas\u0103 din r\u0103zboi. Mai lucra \u015fi Fogoly\u00e1n Krist\u00f3f, la \u00eenceput la realizarea visului s\u0103u vechi, adic\u0103 crearea re\u0163elei de ocrotire a mamei \u015fi sugarului. Dup\u0103 na\u0163ionalizarea spitalelor, aceasta a fost \u00eenglobat\u0103 \u00een Re\u0163eaua Spitalelor Unificate, iar el a lucrat p\u00e2n\u0103 \u00een 1953 la ambulatoriu. Atunci l-a atacat maladia mortal\u0103, cancerul, \u00eempotriva c\u0103ruia a luptat toat\u0103 via\u0163a.<\/p>\n

Dr. Fogoly\u00e1n Krist\u00f3f a fost \u00eens\u0103 nu numai medicul, ci \u015fi personajul foarte variat al ora\u015fului Sf\u00e2ntu Gheorghe. S-a n\u0103scut \u015fi \u015fi-a tr\u0103it anii tinere\u0163ii \u00een faza cea mai \u00eenfloritoare a procesului civilizator din Europa Oriental\u0103 \u015fi poate c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 aptitudini \u015fi acest fapt i-a determinat concep\u0163ia despre lume \u015fi carier\u0103. Aceasta l-a putut ajuta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 suferin\u0163ele nem\u0103rginite ale celor dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, umilirile ce au avut loc \u00een anii interbelici, iar apoi greut\u0103\u0163ile de dup\u0103 cel de al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi deposedarea total\u0103 de c\u0103tre regimul comunist. A lucrat \u00eentotdeauna cu un elan de ne\u00eenfr\u00e2nt \u015fi i-a devenit deviz\u0103 „Semper bonis artibus”, adic\u0103 „\u00eentotdeauna pentru o treab\u0103 bun\u0103”, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 zic\u0103, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd \u00een sanatoriul nou construit, \u00een locul sec\u0163iei obstetric\u0103 ginecologie a fost instalat sediul partidului.<\/p>\n

La data de 6 ianuarie 1905 s-a c\u0103s\u0103torit cu Luk\u00e1ts Gizella (1883-1931), fiica „de frumuse\u0163e renumit\u0103 ” a dr-ului Luk\u00e1ts Adolf (1848-1924), profesor jurist, profesor universitar \u015fi Fodor Aranka (1858-1942) de Gal\u00e1nta. Mul\u0163umit\u0103 acestei c\u0103snicii, domnul doctor a intrat \u00een rela\u0163ii de rudenie cu Dr. Fodor J\u00f3zsef (1843-1901), vestit pe vremea aceea, igienist recunoscut pe plan interna\u0163ional \u015fi \u00eentemeietorul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii publice din Ungaria. Din c\u0103s\u0103torie au rezultat doi copii: Mikl\u00f3s (1905-85) \u015fi Edit (1908-95).<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la decesul prematur intervenit la 30 aprilie 1931, Luk\u00e1ts Gizella a fost consoarta demn\u0103 \u015fi sus\u0163in\u0103toarea so\u0163ului ei. „C\u0103minul familial \u00eenfloritor a fost centrul cultural real al ora\u015fului secuiesc, unde s-a vorbit at\u00e2ta, s-au purtat discu\u0163ii despre literatur\u0103 \u015fi art\u0103, de unde au pornit aspira\u0163ii sociale nobile\u2026 poporul secuiesc \u015fi-a pierdut doamna mult prea \u00eenainte de vreme” – se scria \u00een necrologul despre Dr. Fogoly\u00e1n Krist\u00f3fn\u00e9, ap\u0103rut \u00een 1931 \u00een revista P\u00e1sztort\u0171z.<\/p>\n

Dr. Fogoly\u00e1n Krist\u00f3f a fost pre\u015fedintele Camerei Jude\u0163ene a Medicilor, respectiv titularul Crucii de Ofi\u0163er a Ordinului Coroana Rom\u00e2niei. Pe l\u00e2ng\u0103 preocup\u0103rile multiple a fost mare adept \u015fi al mi\u015fc\u0103rii de excursioni\u015fti. \u00cen 1934, atunci c\u00e2nd la Sf\u00e2ntu Gheorghe din nou a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 Societatea Carpatin\u0103 Ardelean\u0103, \u00een perioada ce a \u0163inut p\u00e2n\u0103 la cel de al doilea r\u0103zboi mondial, el ajunge \u00een fruntea resortului din Trei Scaune al Societ\u0103\u0163ii Carpatine Ardelene.<\/p>\n

Doctorul Fogoly\u00e1n a avut o vast\u0103 cultur\u0103 muzical\u0103, de arte plastice \u015fi de istorie. Muzica nu numai c\u0103 i-a pl\u0103cut ci a practicat-o el \u00eensu\u015fi \u00eencep\u00e2nd din timpul c\u00e2nd a fost elev. A fost un mare protector al arti\u015ftilor. \u00cen 1927 el \u015fi fiul s\u0103u Mikl\u00f3s l-au adus la Sf\u00e2ntu Gheorghe pe Bart\u00f3k B\u00e9la care se \u00eemboln\u0103vise la Bra\u015fov, el i-a fost medicul curant \u015fi dup\u0103 vindecare el l-a determinat pe Bart\u00f3k s\u0103 dea un recital \u015fi la Sf\u00e2ntu Gheorghe. Dr. Koczka Gy\u00f6rgy, medic primar de boli interne – care l-a cunoscut \u015fi personal – scrie: „Cu arhitectura era \u00eentr-o rela\u0163ie de parc\u0103 i-ar fi fost ocupa\u0163ia principal\u0103. Mereu f\u0103cea planuri \u015fi executa desene”. A decedat \u00een 22 aprilie 1954. R\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele p\u0103m\u00e2nte\u015fti i se odihnesc \u00een cavoul familiei aflat \u00een cimitirul catolic din Sf\u00e2ntu Gheorghe.<\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n<\/div><\/div><\/div>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Dr. Fogoly\u00e1n Krist\u00f3f s-a n\u0103scut la Sf\u00e2ntu Gheorghe, pe 3 iunie 1878. P\u0103rin\u0163ii i-au fost secui armeni catolici. Tat\u0103l lui a purtat de asemenea prenumele de Krist\u00f3f (1836-1922) \u015fi a fost unul dintre cei opt copii ai familiei armene care a ajuns din Ludu\u015f \u00een Secuime, iar \u00een aceast\u0103 calitate a devenit comerciant \u00eenst\u0103rit \u00een","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":4776,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-4781","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4781","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4781"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4781\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4785,"href":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4781\/revisions\/4785"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4776"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/spitfog.gamait.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4781"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}